NICU RĂDULESCU: Turismul Balnear – Comoara Ascunsă a României


Nicu Rădulescu, Președintele OPTBR, discută despre turismul balnear din România

Interviu de colecție cu domnul Nicu Rădulescu: Viziunea asupra turismului balnear din România

Cu acest interviu de colecție, avem onoarea de a încheia seria interviurilor din 2024 din cadrul proiectului TERAPIE pentru Sănătate și Relaxare în Stațiunile Balneare din România. Alături de domnul Nicu Rădulescu, Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), explorăm nu doar parcursul său profesional remarcabil, ci și perspectivele sale asupra potențialului imens al turismului balnear românesc.

Acest dialog este mai mult decât o incursiune profesională – este o celebrare a valorilor umane și a dedicării unui lider vizionar. Începând cu primele experiențe în stațiunea Covasna și până la eforturile sale de a transforma turismul balnear într-un motor de sănătate și bunăstare pentru România, domnul Rădulescu ne oferă o lecție valoroasă despre tradiție, inovație și reziliență.

Ne luăm un moment pentru a reflecta asupra succesului acestui proiect și vă anunțăm cu entuziasm că vom reveni în forță în 2025, cu noi inițiative, interviuri și perspective asupra dezvoltării turismului balnear din România. Până atunci, vă invităm să descoperiți în rândurile ce urmează viziunea domnului Nicu Rădulescu și să vă inspirați din determinarea sa de a aduce valoare acestui sector vital.


  •  Povestea personală și începuturile carierei

Întrebare: 
Pentru cititorii noștri mai tineri care poate nu vă cunosc încă, ne puteți povesti cum ați început cariera în turism și ce v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, în special turismului balnear?

Nicu Rădulescu: 
Sunt foarte multe lucruri de spus... Am absolvit Facultatea de Cibernetică Economică din cadrul ASE București, promoția 1981. Deși am terminat facultatea pe un loc fruntaș, am optat să fiu repartizat la Oficiul Județean de Turism Covasna, unde mi-am început activitatea ca stagiar, trecând prin toate activitățile practice din unitățile de turism componente.  De aici, au început preocupările mele pentru turismul de sănătate, stațiunea Covasna fiind cunoscută pe plan intern și extern pentru apele minerale și mofetele unice. Covasna, cu apele ei minerale și tratamentele cu factori terapeutici naturali împotriva bolilor cardiovasculare, a fost prima mea pasiune.  Am învățat enorm, tânăr fiind, de la cei cu experiență...

După stagiatură, am plecat prin concurs la BTT Covasna ca director, începând cu anul 1987. Aici a fost a doua școală pentru mine, învățând activitatea de turism montan, salvare în munți, activitățile cluburilor de turism-alpinism, evident destinate cu preponderență tinerilor.

După Revoluție, am revenit la Covasna ca manager de complex balneo-climateric, am terminat cursurile Institutului Româno-Francez ca șef de promoție, cu o bursă la Institutul din Bordeaux. După această perioadă, am acumulat cunoștințe solide și am fondat un club de turism-alpinism care a câștigat câteva ediții ale concursului Lira Carpatină.

În anul 2001, ministrul turismului de atunci, Dan Matei Agathon, mi-a solicitat să-i fiu consilier pe probleme de turism balnear, având în vedere expertiza mea în domeniu. Am acceptat și am intrat în rândul funcționarilor din cadrul Ministerului Turismului.


  •  Evoluția profesională și momente cheie

Întrebare: 
Care au fost momentele definitorii în parcursul dumneavoastră profesional care v-au condus la poziția de Președinte al OPTBR și ce realizări personale considerați că au avut cel mai mare impact asupra turismului balnear din România?

Nicu Rădulescu: 
Activitatea mea profesională s-a desfășurat în două etape: prima, la Ministerul Turismului, unde, începând cu anul 2002 am fost avansat în funcția de Secretar de Stat și a doua, începând cu anul 2005, când am fost ales președinte al Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR). 

Ca Secretar de Stat a trebuit să mă dedic întregii activități de turism, fiind singurul în minister. Fiind extrem de ocupat, am renunțat la continuarea demersurilor pentru doctorat. Am intenționat să îmi iau doctoratul în managementul resurselor umane într-o stațiune balneară, dar probleme ministerului m-au făcut să renunț...

Am realizat împreună cu colegii mei din minister foarte multe lucruri.  Atunci n-am înțeles acest lucru, pe care acum, cu trecerea anilor, îl văd cu multă obiectivitate. Astfel, am elaborat de la zero toată legislația din turismul balnear prin înființarea în 2004 a societăților de turism balnear și de recuperare, ducând o luptă puternică cu Ministerul Sănătății să ne avizeze favorabil angajarea personalului medical în stațiuni, am finalizat primul program național de salvare a turiștilor în munți, împreună cu Asociația Salvamont și am introdus în codul ocupațiilor din România meseria de salvator montan, redând demnitatea acestei nobile și vechi meserii. Am realizat dotarea cu echipament, mijloace auto și aparatură GSM a tuturor punctelor Salvamont din țară și am introdus în mod obligatoriu cheltuieli cu Salvamontul în bugetele consiliilor județene. M-am preocupat pentru scoaterea din depouri a locomotivelor și a trenurilor de epocă și punerea lor în circulație, atât cele cu ecartament normal, cât si îngust. Precizez că în această perioadă nu am avut consilieri în minister, singurii mei consilieri erau colegii din asociații cu care mă întâlneam cel puțin săptămânal.

Perioada în care am lucrat în minister a fost cea mai grea pentru mine întrucât în 2003 s-a desființat Ministerul Turismului, turismul fiind integrat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, iar ulterior înființându-se Autoritatea Națională pentru Turism, în subordinea acestui minister, eu fiind numit președinte cu rang de Secretar de Stat. A fost extrem de greu, dar am învățat mult, inclusiv tehnică legislativă, acest lucru fiindu-mi folositor și ulterior. 

Începând cu anul 2005 am lucrat la SIF Transilvania, unde am avut sub coordonare toate societățile de turism din portofoliul acestei companii. Aici m-am familiarizat cu un nou domeniu, respectiv piața de capital și tranzacțiile cu acțiuni pe această piață. În același an, am fost ales președinte al Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), organizație cu care am colaborat foarte bine în perioada cât am lucrat la Ministerul Turismului, trecând evident în noua mea postură de președinte a unei organizații patronale în cealaltă baricadă, respectiv a investitorilor din turismul balnear.

Dacă aș defini această perioadă de la investirea mea și până în prezent, aș spune că a fost o perioadă de profunde transformări, atât din punctul de vedere al sumelor investite, cât și din punctul de vedere al apariției unor domenii noi, ca de exemplu, spa și wellness.

Schimbări profunde s-au realizat și din punctul de vedere al structurii cererii turistice, în stațiunile balneare au început să vină oameni tineri, familii cu copii și să se întărească tot mai mult noțiunea de prevenție.


  • Viziunea asupra turismului românesc

Întrebare: 
Cum ați văzut evoluția turismului românesc de-a lungul anilor și care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări și oportunități pe care le-am întâmpinat?

Nicu Rădulescu: 
Turismul românesc a evoluat, dar, din păcate, guvernul României nu-i acordă locul cuvenit și nu-l consideră important pentru economie. Pentru mine este clar că ponderea turismului românesc în PIB este mult mai mare decât acel fatidic 2-3 %, cât apare în statisticile oficiale. Părerea mea este că dacă s-ar lua în considerare și efectul multiplicator al turismului am ajunge la un meritat procent de 10 % din PIB.

După cum spuneam, guvernul nu alocă sume importante pentru promovare, iar noi, sectorul privat, nu avem forța necesară să o facem. Acest lucru conduce la o prezență mai slabă a turiștilor străini și o scădere a turismului de incoming. Dacă am avea o promovare mai targetată sunt sigur că am putea avea o șansă în plus pentru turismul românesc deoarece sănătatea devine din ce în ce mai mult o problemă globală, iar Covidul a tras un semnal de alarmă foarte important pentru declinul în care se află, în prezent, populația lumii.

Trebuie să ne gândim că stațiunile balneare pot deveni adevărate avanposturi de luptă împotriva acestor fenomene, având în vedere că în plină pandemie gradul de infectare în stațiuni era sub 1 %, în timp ce media națională era de peste 10 %.

A fost regretabil că sectorul balnear, cu precădere cel de termohidroterapie a fost închis primul și redeschis ultimul, fără o explicație plauzibilă din partea Ministerului Sănătății.


  • Importanța turismului balnear pentru România

Întrebare:
De ce considerați că turismul balnear este atât de important pentru România și cum credeți că acest segment poate contribui la dezvoltarea economică și socială a țării noastre?

Nicu Rădulescu: 
Turismul balnear înseamnă, în principal, utilizarea cu precădere a resurselor terapeutice naturale în menținerea sănătății celor care beneficiază de tratamente. Importanța acestui sector este crucială pentru că nu cred să existe un lucru mai nobil pentru un guvern decât preocuparea pentru sănătatea propriului popor. 

Dacă ar exista interes în acest sens, ar trebui ca domeniul să fie integrat substanțial într-un program de menținere a sănătății oamenilor pe termen lung. S-a discutat mult pe tema importanței turismului balnear, dar părerea mea este că pentru a dovedi cu adevărat că există preocupare ar trebui să fie declarat domeniu prioritar, de importanță majoră pentru România, iar între guvern și mediul privat să existe o deplină concordanță în ceea ce privește obiectivele și termenele unui program național coerent, pe termen lung. Noi, în cadrul organizației, suntem în măsură să finalizăm un Plan de acțiuni, în măsura în care factorul politic devine responsabil și va sprijini inițiativa noastră. Domeniul balnear este uriaș... Ar fi multe de zis...


  • Resursele balneare ale României în context internațional

Întrebare: 
Cum evaluați resursele balneare ale României în comparație cu cele ale altor țări? Ce ne diferențiază și ce avantaje competitive avem pe piața internațională a turismului balnear?

Nicu Rădulescu: 
Suntem țara cu cel mai mare potențial balneo-climateric, raportat la suprafața teritoriului și a numărului de locuitori.
Deținem de mai mulți ani vicepreședinția European Spas Association (ESPA), cel mai important for european al stațiunilor balneare. Principalele noastre atuuri sunt legate de existența apelor minerale și termo-minerale, nămolurile și turbele sapropelice, gazul mofetic, la care se adaugă climatul sedativ specific fiecărei stațiuni.

Gazele mofetice, aceste emanații de bioxid de carbon în mediul lichid, sunt unice în Europa, ele reușind să vindece în mod miraculos multe afecțiuni periferice circulatorii. Mai mult decât atât, dispersia geografică a acestor resurse este extraordinară. Recent, am aniversat 10 ani de la înființarea Clusterului Balneoturistic Transylvania. Printre realizările acestui cluster se numără și realizarea unei hărți digitale a resurselor naturale, un lucru extraordinar care arată dispersia zăcămintelor de apă minerală din România.


  • Puncte forte și aspecte de îmbunătățit

Întrebare: 
Care sunt punctele forte ale turismului balnear românesc și ce credeți că ne lipsește în prezent pentru a ne consolida poziția pe plan internațional?

Nicu Rădulescu: 
Din punctul meu de vedere, punctele forte ale turismului balnear românesc sunt: potențialul balnear de excepție, valoarea personalului medical și a actului medical (recunoscute și folosite ca modele inclusiv în conferințele internaționale de balneologie, iar României fiindu-i acordate poziții cheie în organizațiile mondiale medicale), valoarea istorică a stațiunilor balneare (din păcate, nu este pusă în lumină prin alocarea de resurse pentru restaurare).

Puncte slabe sunt: lipsa de promovare și de alocare a unor fonduri substanțiale pentru promovare, fonduri insuficiente pentru cercetarea în medicina balneară, care ar putea duce la descoperirea unor tratamente cu factori naturali, efectele nefaste ale scoaterii turismului balnear din PNRR (OPTBR a insistat pentru obținerea de fonduri prin PNRR, inclusiv resurse financiare pentru restaurări ale stațiunilor).


  • Strategii pentru îmbunătățirea sectorului balnear

Întrebare: 
Ce măsuri sau inițiative considerați că ar trebui implementate pentru a îmbunătăți serviciile și infrastructura în turismul balnear din România?

Nicu Rădulescu: 
Actualmente, turismul românesc are două mari domenii în care s-au elaborat strategii prin hotărâri de guvern, aprobate în anul 2019. Ele sunt turismul balnear și ecoturismul. Dacă ar fi să gândim cele două forme de turism după așezarea lor geografică, dată fiind amplasarea geografică a stațiunilor balneare, în sau în apropierea de arii protejate, putem conchide că ecoturismul se poate practica și în stațiunile balneare. Acest lucru se și întâmplă în marile noastre stațiuni. 

Totodată, deși avem aprobată Strategia de dezvoltare a turismului balnear, prin HG nr. 571/2019, nu am putut să o implementăm din cauza deselor schimbări guvernamentale și a neimplicării ministerelor de resort. Astfel, organizația noastră a propus în anul 2021 realizarea unui grup de lucru la nivelul Secretariatului General al Guvernului, care să implementeze Strategia. După doi ani de insistențe din partea noastră, în aceste zile s-a semnat un protocol cu participarea inclusiv a ministerelor și instituțiilor cheie, respectiv Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ministerul Sănătății, Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe o perioadă de 8 ani, urmând ca împreună să finalizăm Planul de acțiuni și să putem trece la implementarea cu succes a Strategiei. Teoretic vorbind, nu mai poate exista nici un impediment în finalizarea acestui Plan.


  • Rolul tehnologiei și al inovației

Întrebare: 
Cât de importantă este adoptarea tehnologiei și a inovațiilor în turismul balnear și cum pot acestea contribui la atragerea unui număr mai mare de turiști, atât locali cât și internaționali?

Nicu Rădulescu: 
Din punctul meu de vedere, utilizarea tehnologiei și a inovațiilor în turismul balnear este esențială pentru modernizarea și diversificarea experienței oferite turiștilor, ale căror așteptări s-au schimbat în ultimii ani. Ei caută nu doar servicii de calitate, ci și accesibilitate, personalizare și experiențe memorabile. Iar platformele online pentru rezervări simplifică procesul de planificare al acestora.

În ceea ce privește atragerea turiștilor internaționali,  de care vorbeam și mai devreme, putem folosi tehnologia pentru promovarea la scară globală. Turismul balnear din România, de exemplu, poate beneficia de campanii digitale bine țintite, care să evidențieze unicitatea resurselor naturale și tradițiile locale. Cu ajutorul tururilor virtuale sau al recenziilor autentice publicate pe platforme de specialitate, potențialii turiști pot descoperi stațiunile noastre balneare.

Așadar, folosirea tehnologiei nu este doar o oportunitate, ci o necesitate. Este o cale sigură de a crește competitivitatea turismului balnear și de a atrage un număr mai mare de turiști, indiferent dacă vorbim despre cei locali sau internaționali.


  • Sustenabilitatea și turismul balnear

Întrebare: 
Cum vedeți rolul sustenabilității în dezvoltarea turismului balnear și ce practici ecologice ar trebui adoptate pentru a proteja resursele naturale pe termen lung?

Nicu Rădulescu: 
Turismul balnear este cea mai veche formă de turism cunoscută... Să nu uităm că primele thermae, primele stabilimente pentru îmbăiere în ape minerale, s-au realizat cu mai mult de 2000 de ani în urmă, în epoca romană, în Herculane și Geoagiu Băi. Acestea erau destinate exclusiv tratării unor afecțiuni, prin băi în apă termală, sub mottoul bine cunoscut și în prezent Sanitas Per Aquam (SPA) – Sănătate prin apă. Azi nu se mai construiește nici un hotel fără un spa, deci iată că turismul balnear are durabilitate și sustenabilitate.

Rolul sustenabilității în dezvoltarea turismului balnear este vital, deoarece stațiunile noastre depind direct de resursele naturale, fie că vorbim de ape, nămoluri sau aer curat. Fără o gestionare responsabilă, există riscul de a deteriora aceste resurse care sunt esențiale atât pentru sănătatea turiștilor, cât și pentru viitorul comunităților locale.

Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă, așadar, protejarea mediului înconjurător și asigurarea unui echilibru între dezvoltarea economică și conservarea resurselor naturale. Iar stațiunile noastre se află într-un proces de trecere la surse de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare sau pompele de căldură, care vor reduce amprenta de carbon și pot crește atractivitatea destinațiilor pentru turiștii preocupați de mediu. 

La nivel global, turiștii sunt din ce în ce mai atenți la impactul lor asupra mediului, iar adoptarea unor practici sustenabile nu este doar o responsabilitate morală, ci și o oportunitate de a atrage acest segment de vizitatori. 


  • Educația și formarea noilor generații

Întrebare: 
Cât de important este să transmitem cunoștințele și experiența acumulată către noile generații de profesioniști în turism? Ce inițiative există sau ar trebui dezvoltate pentru a sprijini educația și formarea în acest domeniu?

Nicu Rădulescu: 
Educația și formarea tinerilor sunt elemente cheie pentru viitorul turismului balnear. Se fac eforturi astăzi pentru a se găsi cele mai bune soluții în vederea realizării unei Școli de turism balnear, care să împletească turismul clasic  balnear cu cel de spa și wellness. Aici trebuie să amintim contribuțiile remarcabile pe care le au Asociația Română de Balneologie și compania DespreSpa.ro, în vederea formării unor tineri specialiști din rândul medicilor balneologi, rezidenți și doctoranzi în acest domeniu, precum și a unor spa manageri performanți, care să ducă mai departe realizările din acest domeniu. 

Sunt remarcabile activitățile școlilor de vară, organizate de dna dr. Gabriela Dogaru, unde tinerii iau contact atât cu resursele din stațiunile balneare, cât și cu managerii de top care le pot oferi informații foarte valoroase. De asemenea, este de apreciat activitatea dnei Ioana Marian în Academia Spa România, destinată tinerilor manageri.

Menționez că aceste eforturi sunt menite să ocupe golul legislativ actual din acest domeniu. În acest sens, intenționăm să revizuim întreaga legislație în materie și o vom adapta la noile cerințe europene.


  • Sfaturi pentru tinerii profesioniști

Întrebare: 
Ce sfaturi le-ați oferi tinerilor care își doresc o carieră în turism, în special în sectorul balnear? Cum pot aceștia contribui la dezvoltarea și inovarea în acest domeniu?

Nicu Rădulescu: 
Trebuie să precizez că tinerii din acest domeniu trebuie să aibă o pregătire complexă, respectiv în domeniile hotelier, gastronomic și medical (balneofizioterapie). De asemenea, extrem de importantă și în continuă creștere este activitatea managerilor de spa și a echipelor de terapeuți pe care le coordonează.

În primul rând, le-aș recomanda tinerilor să citească istoria turismului balnear și să fie mândri că acest domeniu s-a păstrat de-a lungul anilor și că este datoria lor să ducă mai departe această industrie a ospitalității, al cărei rol preponderent este sănătatea oamenilor. Îi îndemn să studieze cu temeinicie și să depună eforturi pentru extinderea cercetării în domeniu, atât în cel al conținutului terapeutic al factorilor naturali de cură, cât și în cel al soluțiilor în vederea creșterii calității tuturor serviciilor sectorului.

Tratarea sănătății oamenilor este o mare responsabilitate, dar oferă și o mare satisfacție, iar tinerii, fie că sunt specializați în gastronomie, hotelărie, că sunt medici sau kinetoterapeuți trebuie să formeze echipe puternice, care să valorifice resursele naturale ale fiecărei stațiuni în parte, pentru că fiecare stațiune are rolul și importanța ei in tratarea cu succes a anumitor afecțiuni.

Să pună mult suflet în ceea ce fac pentru că cei care vin la tratament vor fi părinții sau bunicii lor. De asemenea, să se dedice activității de prevenție, să facă tot ce le este în putință să avem un popor sănătos, întrucât avem toate resursele naturale în acest sens.


  • Colaborarea între sectorul public și privat

Întrebare: 
Cum pot colabora mai eficient autoritățile și sectorul privat pentru a sprijini și promova turismul balnear? Aveți exemple de parteneriate de succes în acest sens?

Nicu Rădulescu: 
Colaborarea dintre sectorul public și privat este vitală pentru ambele părți la nivelul stațiunilor balneare, ele neputând exista una fără cealaltă. Noi, patronatul, avem încheiat, de mai mulți ani, un protocol de colaborare cu Asociația Națională a Stațiunilor Balneare și Balneoclimatice din România (formată din primarii acestor stațiuni), cu care am identificat căile și metodele de colaborare și am stabilit obiective concrete. Pe unele le-am atins, pe altele, nu. 

Din păcate, sunt și situații în care nu s-a putut trece peste orgolii și s-a bătut pasul pe loc. Când au fost chibzuință și discernământ, lucrurile au evoluat chiar și spectaculos. Un exemplu de bune practici este stațiunea Sovata care a înflorit în ultimii ani, companiile realizând profituri importante, iar primăria îndeplinindu-și bine rolul în stațiune, cu investiții în spații verzi și împrejurimile lacului Ursu. 

La polul opus se află stațiunea Băile Herculane care  a făcut progrese doar prin eforturile câtorva investitori ambițioși, fără sprijinul autorităților locale. Sperăm ca situația să se schimbe în anii viitori, având în vedere și excepționalele lor resurse naturale.


  • Viziunea pentru viitorul turismului balnear în România

Întrebare: 
Care este viziunea dumneavoastră pentru viitorul turismului balnear în România și ce obiective strategice considerați esențiale pentru următorii ani?

Nicu Rădulescu: 
Viziunea noastră pentru turismul balnear românesc se regăsește în mare parte în Strategia de dezvoltare a turismului balnear, adoptată în 2019, la care noi am lucrat în parteneriat cu ministerul și unde puteți găsi în detaliu obiectivele pe care le considerăm cele mai importante. Le puteți consulta accesând link-ul: 

Personal, consider important, iar aici încă nu am reușit încă să conving ministerul de resort să realizeze și să finanțeze un studiu cuprinzător privind potențialul balneoclimateric al României. Sunt convins că în ultima sută de ani s-au produs mutații importante hidrogeologice în structura resurselor și ar fi foarte bine să avem o situație clară asupra actualului potențial, să știm ce avem, pe ce ne putem baza. Din ceea ce știu, ultima preocupare în acest sens datează din anul 1984, la nivelul Institutului Național de Dezvoltare-Cercetare în Turism, un studiu care, din păcate, nu a fost finalizat. Am putea relua această lucrare, în avantajul tuturor actorilor implicați.
 
O altă preocupare personală este cea de a convinge guvernul României să declare turismul balnear o prioritate națională. Sperăm că protocolul semnat recent între toți actorii implicați să producă efecte rapid, inclusiv, în acest sens. 


  • Mesaj către public și invitație la descoperire

Întrebare: 
Ce mesaj ați dori să transmiteți cititorilor noștri despre importanța turismului balnear și cum îi încurajați să descopere bogățiile și beneficiile pe care acest sector le oferă?

Nicu Rădulescu: 
Îi invit pe toți cei care ne citesc să descopere resursele balneare naturale ale României, fie că sunt tineri, fie că sunt mai puțini tineri; nu este doar un act de cultură, ci și unul de responsabilitate pentru că fiecare dintre noi trebuie să aibă grijă de sănătatea personală și a celor apropiați.

Turismul balnear este indubitabil un turism responsabil.  Observăm cu bucurie din ce în ce mai mulți tineri în stațiunile balneare, fie pentru recuperare, fie pentru relaxare. Nu trebuie să ajungem într-o stațiune când suntem în vârstă sau când e neapărată nevoie, trebuie să ne mobilizăm pentru a preveni orice boală.

Turismul balnear are o mare șansă de creștere și printr-o bună promovare putem aduce turiști din lumea întreagă. Iar această promovare trebuie realizată de viitorul minister, dintr-un buget pe măsura taxelor si impozitelor mari pe care noi le plătim statului.


  • Pasiuni și motivație

Întrebare: 
Ce vă motivează în continuare să lucrați în acest domeniu și care sunt pasiunile sau proiectele personale care vă inspiră în activitatea zilnică?

Nicu Rădulescu: 
Aș vrea să precizez că pentru mine turismul, în general, și turismul balnear, în special, reprezintă o motivație de a trăi și de a împărtăși și altora din experiența mea. 

Eu am avut șansa să descopăr de tânăr această pasiune și am avut norocul să o transform în profesie. Mi-este foarte greu să ordonez prioritățile pe care le am, cu atât mai mult cu cât la anul voi împlini 20 de ani de activitate neîntreruptă ca președinte al OPTBR. Iar echipa care stă lângă mine, formată din colegi tineri și deosebit de bine pregătiți, mă motivează să merg înainte, să uit uneori de anii pe care îi am și să mă consider la fel de tânăr ca acum 20-30 de ani.

Mă pasionează tot ce ține de domeniul turismului balnear și privesc cu admirație evoluția sectorului de spa și wellness, precum și la îmbinarea activităților clasice ale turismului balnear cu cele complementare din industria spa.

E atât de mult de lucru în acest sector și atât de multe noutăți, încât fiecare zi aduce o nouă provocare, dar și bucuria de a socializa cu colegii mei și de a găsi soluții la problemele zilnice. Preocuparea mea constantă în acest moment este de a-i respecta pe tineri și de a le oferi din experiența mea tot ce ei consideră folositor. 


Un viitor promițător pentru turismul balnear din România

Interviul cu domnul Nicu Rădulescu scoate în evidență importanța strategică a turismului balnear, nu doar ca motor economic, ci și ca pilon al sănătății și bunăstării populației. Prin pasiunea și expertiza sa, domnul Rădulescu demonstrează cum tradiția și resursele naturale unice ale României pot fi valorificate pentru a poziționa țara noastră în topul destinațiilor balneare la nivel internațional.

Mesajul său de unitate între sectorul public și privat, alături de apelul la implicare activă pentru tinerii din acest domeniu, oferă o viziune clară asupra pașilor necesari pentru a asigura un viitor sustenabil și competitiv. Într-o lume în care sănătatea devine o prioritate globală, România are oportunitatea de a transforma turismul balnear într-un ambasador al bunăstării și calității vieții.

Vă încurajăm să explorați și să susțineți acest segment turistic esențial, care evidențiază bogățiile naturale și tradițiile României, transformând-o într-o destinație unică pentru sănătate, relaxare și prevenție.

Nu mai amânați! Rezervați acum un sejur în stațiunile balneoclimaterice din România prin Romanian-Adventures.ro și transformați-vă vacanța într-un moment dedicat sănătății și regenerării.

Romanian-Adventures.ro vă așteaptă cu oferte create pentru nevoile dumneavoastră. Sănătatea și relaxarea încep aici!


SOURCE AND TAGS