Biserica Sf. Nicolae din Șchei, reprezintă creuzetul de formare a ideii de românism, casa limbii române și casa imnului național.
Mai mult decât un muzeu, un adevărat relicvariu, Muzeul Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului – Prima Școală Românească este locul în care sunt păstrate cu sfințenie primele tipărituri românești, primele gramatici ale limbii române, colecția integrală a bibliilor vechi românești, Arhiva Istorică, o selecție a puținelor urme pe care românii, ca a patra națiune au avut voie să le lase în istoria Transilvaniei.
Turul ghidat al Muzeului vă dă posibilitatea să meditați asupra înțelesurilor cuprinse în metafora Primei Școli Românești, de la înțelesul de cea mai veche la cea mai bună, dar și școala ca loc în care copiii învață bazele cunoașterii comparativ cu școala ca o mișcare culturală: Școala Ortodoxă din Șchei în relație cu Școala Ardeleană.
Românismul se poate învăța într-o școală, dar nu cu băncuțe de frica unui băț, ci într-o școală ca o mișcare culturală, ca un mod de a fi.
Când avem clasa plină, cântăm cu colegi și frați din patru unghiuri, imnul României.
Luați loc în bănci, scoateți o foaie de hârtie și scrieți pe ea tot ce știți!
Prima Şcoala Românească
In Scheii Braşovului s-au plămădit valori de spiritualitate românească, ale căror începuturi trebuie căutate încă de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele lui Solomon", in satul dacic de altă dată supravieţuiau dârji strămoşii acestor meleaguri.
Arheologia (încă puţin studiată aici) şi obiceiurile „Junilor braşoveni" (de asemenea puţin valorificate) stau mărturie pentru îndepărtatele vremuri ale continuităţii noastre. In perioada medievală românii din Schei, cu sprijinul voievozilor de peste munţi au clădit biserica şi şcoala şi au întemeiat un centru de rezistenţă spirituală capabil să reziste tuturor vitregiilor.
Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, dar ajunseseră săstrăbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit Complexul muzeal Scheii Braşovului. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri.
În interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Scheii Brașovului, care începe chiar de la porțile Ecaterina și Schei ale Cetății Brașovului se află Prima Școală Românească, edificiu plin de istorie și cultură.
Acesta este locul în care s-au ținut primele cursuri de limba română, în 1583, iar diaconul Coresi și-a putut tipări primele cărți în limba română, în Transilvania. Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric, alături de întreg ansamblul arhitectural.
Cele aproximativ 4.000 de cărți vechi și peste 30.000 de documente, precum și numeroasele obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaștere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri. Curioșii pot vizita la „Muzeul Prima Școală Românească” mai multe încăperi:
Sala „Anton Pann”
Această sala amintește nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărți și documente) dar și de școala cea veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când “s-au zidit școala și biserica”, școala din Șchei își confirmă existența în anul 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea.
Sala “Diaconul Coresi” (Tiparniţa lui Coresi)
Aceasta este sala în care Diaconu Coresi a tipărit de-a lungul timpului numeroase cărți pe care le-a lăsat urmașilor ca mărturie a trecutului, povață pentru viitor.
Dintre exponatele acestei săli menționăm: “Cazania a II-a” (“Cartea românească cu învățătură”) tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai; “Psaltirea”, “Sbornicul”, “Octoihul” și multe altele. Aceste cărți au înscris în cultura română, după aprecierea lui Lucian Blaga “întâiul mare poem al unui neam”.
Sala “Cartea, factor de unitate națională”
Această sală găzduiește o expoziție dedicată cărții în istoria vitregă a culturii naționale românești. Aici sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: “Biblia de la București” (1688), “Cazania lui Varlaam” (1643), “Îndreptarea legii de la Târgoviște” (1652), un “Tetraevanghel” scris pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, manuscrise de înțelepciune creștină din secolul al XV-lea.
Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergament, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești.
Sala “Cartea și cărturari brașoveni”
Slujind în egală măsură școala și biserica, dascălii brașoveni au creat valori care au menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului. Copiști, traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: „Omiliarul” din secolele XI-XII, „Molitvelnicul popei Bratu„, „Cronica protopopului Radu Tempea II„, „Parimiarul protopopului Vasile„, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului „Andrei Șaguna„, realizate de Mișu Pop, precum și opereta „Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu.
Sala „Cu Vatră”
Câteva icoane și obiecte casnice specifice vechiului Brașov permit vizitatorilor să cunoască mai bine tradițiile și obiceiurile locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Scheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților.
