Folosim cookies pentru a va oferi o experienta personalizata. Click aici pentru mai multe informatii despre cookies si modul lor de folosire.

Ruta Bisericilor de Lemn din Peștișani - Gorj


Descoperiți cele 4 biserici de lemn din comuna Peștișani-Gorj. Ele sunt situate de o parte și de alta a DN 67 și se află în satele-Frâncești, Peștișani, Hobița și Gureni și sunt incluse de către Ministrul Antreprenoriatului și Turismului în Ruta Cultural Turistică a Bisericilor din Lemn din România.

-BISERICA DE LEMN FRÂNCEȘTI-

Este amplasată la DN 67 D chiar la intrarea în comuna Peștișani pe drumul ce face legătura între Târgu Jiu-Peștișani-Tismana-Ponoarele-Herculane. Construită în 1823, poartă hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09301.

Biserica de lemn Sfântul Gheorghe, cătunul Boașca, sat Frâncești, comuna Peștișani, județul Gorj, a fost construită în anul 1823, sub arhipăstoria episcopului P.S.Calinic (1823-1855), dezvoltată ca dimensiune așa cum există și astăzi. Pisania bisericii, scrisă cu litere chirilice:

„Această sfântă și Dumnezeiască biserică s-au făcutu la leatu 1823, cu toată cheltuială și osteneală, și toată din lemn, a dumnealor postelnicul Ioan Brădiceanu și cu a lui Constandin Tivig; au ajutorat logofătul Frumușanu și Logofătul Șerban Brăiceanu și a (dumnea) lor care se vor așeza în pomelnicele (și) Co(n)sta(n)din Apostoiu; au lucrat cu mâinile den început prin săvârșitu și cu tot satul+Deaconul Zamfir, zograf, 1823”.

Pisania bisericii nu menționează numele preotului care ar fi fost slujitor la anul 1823 și dacă Boașca ar fi fost parohie independentă sau afiliată altei parohii.

Bootstrap Image Preview

-BISERICA DE LEMN PEȘTIȘANI-

Este amplasată în centrul comunei, în satul Peștișani, la circa 300 de metri de intersecția DN 67D cu DJ 672 Boroșteni-Hobița. Construită în 1735, poartă hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09345.

Biserica a fost ridicată în anul 1735, ctitori fiind socotiți preoții Alexandru și Roman. Pereții înscriu o navă dreptunghiulară (8,90 m/6 m), cu altarul inițial decroșat, poligonal cu cinci laturi; în prezent decroșul este numai pe latura de sud, latura de nord aflându-se în prelungirea navei, pentru obținerea proscomidiei. În forma actuală biserica este rezultatul unor ample lucrări de reparații în urma cărora a fost lărgită și s-a construit un nou pronaos.

Aceste lucrări sunt menționate în pisania aflată deasupra intrării pronaosului: „Această sfântă și Dumnezeiască biserică s-au prefăcut în zilele prea înălțatului nostru domn Barbu Știrbei Voievod, cu binecuvântarea Prea Sfinției sale, părintelui episcop Dumnealui D. Calinic al Eparhiei Râmnicului, de dumnealui Jupân Ion Dobre ot Brădiceni, dumnealui Jupân Pârvu Ciolofan Drăgoești, preotului Gh.Popescu ot Peștișani, Grigore Pavel, dumnealui Tabacu ot Peștișani, Niță Popescu ot Brădiceni, Constantin Zglobiu ot Gornovița, Simion zugravu ot Baia, avu ot Baia, 1856 feb.20”.

În timpul reparațiilor din 1978 temelia a fost așezată pe un postament de ciment, extins și în jurul ei.

Bootstrap Image Preview

-BISERICA DE LEMN GURENI-

Este amplasată în satul Gureni, la baza masivului Vâlcan, pe DC 132. Construită în 1735, are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09310.

Biserica este situată în liniștea muntelui, aproape de râul Bistrița, înconjurată de cimitirul vechi al satului. Bârnele de stejar, încheiate în coadă de rândunică sau drept, înscriu o navă dreptunghiulară, de mici dimensiuni (6 m/3,50 m), altarul fiind doar ușor decroșat, poligonal, cu cinci laturi.

Acoperirea interioară este formată dintr-o boltă în leagăn peste navă, care se continuă dincolo de arc și în altar, peste laturile lungi, la capetele cărora se intersectează cu cele trei suprafețe tangente pereților respectivi. Prispa de pe latura vestică este bogat decorată, cosoroabele și stâlpii acesteia fiind crestați și ornați din bardă.

Momentul înălțării bisericii poate fi împins până în veacul al XVII-lea. Doar deasupra intrării în naos se mai păstrează un rest dintr-o pisanie: „...înălțatului domn Io Constandin Alexandru Ipsilant Voievod, cu blagoslovenia preasfinții sale iubitorului de Dumnezeu Nectarie, episcopul Râmnicului. S-a făcut cu cheltuiala acestor ctitori la leat ...”.

Bootstrap Image Preview

-BISERICA DE LEMN HOBIȚA-

Un document din 1840 arată că la Hobița (Ohabița) erau două biserici de lemn, și anume: „Intrarea în Biserică” construită în 1775 și apoi refăcută în 1829 și o biserică cu același hram construită în 1815. Aceasta din urmă nu mai există, însă s-a ridicat pe locul acesteia o biserică de zid în anul 1922 având ca hram „Sf.Dumitru”. Biserica monument se găsește pe malul drept al râului Bistrița, la circa 800 de metri sud de biserica parohială „Sfântul Dumitru”.

Ea a fost construită în anii 1774-1775, din lemn, însă în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821, biserica a fost arsă de către turci, drept răzbunare că din acest sat a existat un pandur pe nume Lupu. La 8 ani după acest dezastru, în 1829, biserica a fost reconstruită pe același loc, tot din lemn, și a funcționat mulți ani. Cărțile au fost achiziționate din Târgul Cărbuneștilor cu contribuția enoriașilor de către părintele Stanciu Nicolae și domnul Vintilă Lolescu.

Unul din ctitorii bisericii este și bunicul sculptorului Brâncuși, anume Ion Brâncuși. Pictura bisericii a fost executată de către diaconul Zamfir din Găvănești, scriind pisania pe o pânză aplicată în tindă care din păcate nu mai există. Există, însă, o mică însemnare pe catapeteasmă scrisă de pictor exact deasupra ușilor împărătești.

Pictura este sacră, în altar fiind o singură icoană, iar în naos sunt numai patru icoane. Biserica are formă de corabie. A fost restaurată de statul român în 1969.

Bootstrap Image Preview

Pentru vizitare vă rugăm să vă rezervați din timp accesul achiziționând biletul on-line 👉 Bilet on-line Ruta Bisericilor de Lemn din Peștișani.